luni, 22 noiembrie 2010

Un martir la Auschwitz




O istorie care m-a impresionat inca de cand am auzit-o prima data este aceea a lui Maximilian Kolbe. Al doilea din cei trei copii ai unei familii de credinciosi catolici din Polonia. Studiaza Filosofia si Teologia.
Alege sa lucreze ca preot. In timpul ocupatiei naziste alege sa adaposteasca peste 2000 de evrei, iar pe 14februarie 1941 este prins si inchis la Auschwitz.
In lagar se oferă să ia locul unui muncitor, tată a patru copii condamnat la moarte pentru ca in lagar are loc o evadare. Zece oamenii fiind alesi sa moara pentru cel evadat. 
I-a luat deci locul (pe conducătorii lagărului îi interesa numărul victimelor, nu persoana lor). Şi la ce fel de moarte s-a dus? Nu la împuşcare ori spânzurătoare ci la părăsirea într-o mină pustie unde osândiţii – „decimaţii” – urmau să moară de foame şi sete. Ba i-a determinat pe toţi cei desemnaţi de numărătoare să meargă spre mină cântând. Pentru ca dupa doua saptami de tortura inca traia i-a fost administrata o injectie letala. Moare pe 14 august 1941.
Eugen Ionescu: De soartă mai fericită decât a lui Kolbe nu a avut nimeni parte pe acest pământ.




3 comentarii:

  1. Cand Tata Domnul iubeste si apreciaza un om, Icredibil cat de multe poate indura acea persoana care nu traieste singura pe acest pamant!...

    RăspundețiȘtergere
  2. unul din milioanele de martiri care, cunoscand dragostea lui Dumnezeu, nu au stat pe ganduri in a-si jertfi propria viata pentru a salva viata unor straini chiar, sau pentru a transmite mai departe nealterat cuvantul Domnului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu cata teologie a invatat acest om, dar cu siguranta a cunoscut pe Cel care este dragoste sacrificiala.

    RăspundețiȘtergere

FEEDJIT Live Traffic Feed