luni, 30 martie 2009

Test pentru inima


Ma gandeam cu as putea sa vad in mine si in altii inclinatia inimii. Biblia spune "Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă. " 2 Cor 13.5
Daca vrei sa vezi care sunt gandurile cele mai adanci ale inimii unui om lasa-l sa vorbeasca 15 minute fara sa-l intrerupi. Dupa cateva propozitii de introducere incet,dar sigur isi va trada inima.

Din prisosul inimii vorbeste gura.Mt 12.34
Tu despre ce vorbesti?

vineri, 27 martie 2009

Probleme insignifiante


Iata cativa din "nenorociti" ai soartei:
Pasteur -semiparalizat si amenintat continuu de apoplexie.
Istoricul Francis Parkman suferea asa de mult ca nu putea lucra mai mult de 5 minute.
Franklin Roosevelt- paralizie infantila, ca si scriitorul Walter Scott.
Atletul Glenn Cunningham record mondial in 1934 pentru o mila viteza- ars de copil incatn-ar mai fi putut niciodata sa umble ca si Wilma Rudolf, fetita paralizata care ajunge campioana mondiala la 100m in 1963.
A.Einstain-un inapoiat si redus mintal.Thomas Edison-un vanzator de ziare pe tren.Andrew Carnegie-un baiat sarac care a inceput sa lucreze cu 4$pe saptamana in timp ce Rockefeller cu 6$pe saptamana.
Abraham Lincoln s-a nascut intr-o baraca saracacioasa.Iulius Cezar a fost epileptic.Napoleon un baiat de origine umila care a terminat academia militara la 46-lea din cei 65 de elevi.
Beethoven era surd.Charles Dickens era schiop, ca si Haendel.Homer era orb ca si John Milton.Platon a fost cocosat.

Michael Fred Phelps este un înotător american, multiplu campion mondial şi olimpic la diferite probe de natatie. Este de 14 orimedaliat cu aur laJocurile Olimpice din 2008 de la Beijing (cel mai mare număr de medalii câştigate de orice sportiv) şi este deţinătorul a şapte recorduri mondiale.

Phelps este deţinătorul recordului de cele mai multe medalii de aur câştigate le o singură Olimpiadă, cu opt medalii câştigate laJocurile Olimpice din 2008. . Cu acest record, l-a depăşit peMark Spitz, care era tot înotător şi care deţinea recordul de şapte medalii de aur câştigate la Locurile Olimpice din 1972. Michael Phelps este si el bolnav.

Pe tine ce te impiedica?!

surse:
Wikipedia.com
Conducerea delegativa

duminică, 22 martie 2009

Un vis mai vechi


Tocmai s-a incheiat weekend-ul de redesteptare si pot sa spun ca mi-a trezit o mai veche dorinta de-a ma apropia de Hristos mai mult ca niciodata! Am un vis mai vechi pe care tare as vrea sa-l vad implinit: o miscare de reinviorare spirituala printre tineri bisericii AZS. Pentru inceput m-as gandi la curtea mea: familia mea, tineri din Grant, colegii de la TP.IV si tot asa pana e cuprinsa toata biserica. Cum am arata tu si eu daca am face din dragostea pentru Hristos centru vietii noastre?Cum ar fi daca un foc pentru cei ce pier ne-ar mistui? Cum ar fi sa nu mai fim caldicei?Cum ar fi daca in fiecare dimineata ne-am scula la 4 sa ne rugam?Cum ar fi ca toate compartimentele vietii sa fie pline de Duhul Sfant?Cum ar fi sa fiu ceea ce Dumnezeu ar vrea sa fiu?!Cum ar fi sa te opreasca lumea pe strada sa te intrece ce trebuie sa faca ca sa fie mantuiti, pentru ca au vazut in ochii tai o lumina divina?Cum ar fi ca Dumnezeu sa nu mai arda de nerabdare singur pentru altii ci sa ardem impreuna cu El?Cum ar fi sa nu mai traiesc pentru mine ci pentru altii? Cum ar fi ca umbra ta sa vindece bolnavi, asa cum s-a intamplat cu Petru? Cum ar fi?

sâmbătă, 21 martie 2009

Doi ucenici acelasi Maestru


„Cine are pe Fiul are viaţa, cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viaţa." (1 Ioan 5,12)

În timpul prieteniei lui strânse cu Hristos, el [Ioan] a fost deseori avertizat şi sfătuit de Mântuitorul, şi a acceptat aceste mustrări. Pe măsură ce i se dezvăluia caracterul Celui Divin, Ioan îşi vedea deficienţele şi se simţea umilit de această descoperire. Zi după zi, privea la blândeţea şi la îndelunga răbdare a lui Isus, care erau în contrast cu firea lui violentă, şi asculta lecţiile Sale despre umilinţă şi răbdare. Zi după zi, inima lui era atrasă tot mai mult de Hristos, până când s-a pierdut din vedere pe sine, din dragoste pentru Mântuitorul lui. Puterea şi blândeţea, măreţia şi smerenia, tăria şi răbdarea, pe care le observa în viaţa zilnică a Fiului lui Dumnezeu, îi umpleau inima de admiraţie. El şi-a supus firea nemulţumită şi ambiţioasă, puterii modelatoare a lui Hristos şi dragostea divină i-a adus transformarea caracterului.

Experienţa unui alt ucenic, Iuda, se află în contrast izbitor cu sfinţirea realizată în viaţa lui Ioan. La fel ca şi acesta, Iuda mărturisea că este un ucenic al lui Hristos, însă avea doar o formă de evlavie. El nu era insensibil faţă de frumuseţea caracterului lui Hristos şi adesea, în timp ce asculta cuvintele rostite de Mântuitorul, era convins, dar nu dorea să se umilească şi să-şi mărturisească păcatele. [...]

Ioan se lupta cu seriozitate cu defectele lui, însă Iuda îşi încălca mereu conştiinţa şi ceda ispitei, iar obiceiurile lui rele se înrădăcinau tot mai mult. Aplicarea adevărurilor pe care le prezenta Hristos, nu se potrivea cu dorinţele şi scopurile lui, iar el nu reuşea să îşi supună ideile pentru a primi înţelepciune din cer. În loc să umble în lumină, el a ales să umble în întuneric. A nutrit dorinţele rele, lăcomia, pofta de răzbunare, gândurile sumbre şi apăsătoare, până când Satana a obţinut controlul complet asupra lui.

Ioan şi Iuda îi reprezintă pe cei care mărturisesc a fi urmaşii lui Hristos. Amândoi au avut aceleaşi oportunităţi de a învăţa şi de a urma Modelul divin. ... Fiecare a avut defecte serioase de caracter; fiecare a avut acces la harul divin care transformă caracterul. Însă, în timp ce unul învăţa cu umilinţă de la Isus, celălalt a demonstrat că nu era un împlinitor al Cuvântului, ci doar un ascultător. Unul, murind zilnic faţă de eu şi biruind păcatul, a fost sfinţit prin adevăr; celălalt, opunându-se puterii transformatoare a harului şi tolerând dorinţele egoiste, a devenit robul lui Satana. [...]

În ciuda defectelor însemnate de caracter pe care le poate avea cineva, dacă devine un discipol adevărat al lui Hristos, puterea harului divin îl transformă şi îl sfinţeşte.
- Faptele apostolilor, pag. 557-559

vineri, 20 martie 2009

Un prieten adevarat!



Adevarati prieteni te ajuta sa sa urci si sa ai o imagine de ansamblu!

miercuri, 18 martie 2009

Istoria imnului Silent Night



Istoria imnului Silent Night
Este cântecul cel mai cunoscut din repertoriul de Crăciun şi implicit cel mai tradus.
Cântecul a fost cântat prima dată în Austria într-o biserică de ţară, în anul 1818, Oberndorf. În interpretarea pastorului Joseph Mohr şi a corului dirijat de Franz Xaver Gruber, acompaniamentul muzical a fost asigurat de o singura chitara chiar de catre pastoral Mohr. La fiecare strofă corul repeta ultimele două versuri cântand pe patru voci. Astăzi acest cântec este tradus în mai mult de 100 de limbi şi este cântat de solişti cât şi de coruri.
Tânărul pastor avea în grijă o biserică peregrină din Mariapfarr, Austria. Bunicul său trăia aproape şi este uşor de crezut că ar fi putut compune textul în timp ce mergea să-şi viziteze bătrânul. Nu se ştie nici un eveniment care să-l fi impresionat în mod deosebit la crearea acestui imn. Textul este compus în 1816. În anul 1817 i se mută districtul la Obernddorf.

Pe 24 decembrie 1818 Joseph Mohr şi-a vizitat un prieten care era professor de muzica Franz Gruber.El nu a fost un compositor cunoscut în afara satului său. El l-a învăţat pe prietenul său acest poem şi i-a cerut să compună un acompaniament la chitară ca să poată fi cântat la Misa de la Miezul Nopţii (Midnight Mass). Nu cunoaştem motivul acestei dorinţe. Unii spun că pastorul ar fi cerut aceasta pentru că orga din biserica locală se stricase, iar singurul instrument era chitara sa. Dar se poate crede şi că a vrut să ofere intrumentului pe care îl iubea un rol principal în slujba de Crăciun. Această variantă pare mai plauzibilă deşi nici prima nu este exclusă.
O seară mai târziu pe 25 decembrie 1818 în noaptea de Crăciun s-a cântat pentru prima dată imnul Stille Nacht! Heiligen Nacht! în biserica Sf. Nicolae. Impactul a fost neaşteptat. Nici o personalitate nu a fost la inaugurare. Chitara cu care s-a cântat prima dată este păstrată la casa memorială dedicată lui Joseph Mohr şi Franz Xaver Gruber în Oberndorf, Austria.
Karl Mauracher cel care se ocupa de întreţinerea orgii din biserica Sf Nicolae din Obernddorf, original din Ziller Valley a luat o partitură acasă după ce a terminat reparaţia orgii şi astfel a început periplul acestui imn.
În decembrie 1832 primeşte din partea lui Strasser forma pe care o cunoaştem acum în urma unui concert în Leipzig.
Este foarte interesant cum cele mai răsunatoare imnuri nu au ieşit din pana maeştrilor ci din mâna unui anonim care după ce a compus o bijuterie nu mai scrie nimic toată viaţa sau daca o face nu va mai avea acelaşi impact. Nu este cazul numai la acest imn ci şi la altele.
Poate că este o lecţie aici o singură dată eşti pe val, ai grijă ce faci!


Sursa:
http://www.silentnight.web.za/history/index.htm
http://www.morning-glow.com/holidays/xmas/xmashymn.html
http://members.tripod.com/~WOLFIELUC/xmasilent.html

Recunostinta si multumire intr-o intersectie

Fila de jurnal...


Cea mai rara categorie de oamenii pe care o vad sunt cei multumitori. Nu pentru ca totul le-ar merge foarte bine si nimic nu ar mai fi de adaugat, ci pentru ca au facut din multumire o alegere. Acestia traiesc intotdeauna cu un zambet pe buze izvorat dintr-o recunostinta interioara fata de Dumnezeu. Am vazut diferenta dintre ei si cei suparaciosi si nemultumitori si desi am fost ispitita de aceasta atitudine nu vreau sa o aleg. As vrea sa incerc un exercitiu de multumire la care ma gandesc de ceva vreme. Chiar in timp ce stau in intersectia vietii si sunt claxonata din spate sa pornesc...
De la un timp ma tot gandesc la ce voi face din vara. De fapt gandul meu are un ecou in zecile de voci care ma intreaba: Ce vei face din vara? Toate aceastea m-au indemnat sa ma cercetez si sa caut raspunsuri reale pentru probleme reale. Cand am venit la Teologie nu am crezut ca o voi termina vreodata pentru ca credeam ca Isus va veni chiar in timpul studiilor mele. Totusi am inceput sa invat cu gand ca voi lucra pentru Dumnezeu intr-o zi.
Desi am auzit mai multe glasuri care m-au chemat de unele fiind chiar incantata nu as putea spune ca am vazut o confirmare precisa din partea lui Dumnezeu.
Nu stiu ce va fi din vara dar stiu ca drumul pe care am mers pana acum a fost coordonat de Dumnezeu. Uitandu-ma in urma vad mana care a condus viata mea chiar dinainte sa ma nasc pana azi.
Desi nu stiu ce va fi vreau sa-mi exprim recunostinta si multumirea ca pana aici a fost cu mine.
Dragostea Sa m-a surprins de fiecare data desi nu am meritat atata purtare de grija!Intotdeauna nu a scutit nici un efort si nimic nu era prea scump daca era pentru educatia si formarea caracterului meu.Multumesc pentru protectie si ca asa frumos si-a tinut promisiunea de-a fi cu mine si de a-mi arata drumul pe care trebuie sa merg. Nu am fost nici pe departe copilul cuminte si ascultator desi intotdeauna am vrut sa-L iubesc si sa-L stiu aproape.
Acum as vrea sa ma intorc la fagaduinta pe care mi-a facut-o cand am intrat la Institut:
"Eu - zice Domnul - te voi învăţa, şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui, şi voi avea privirea îndreptată asupra ta." Psalmul 32.8

Portile intredeschise!



Desi treci pe langa ei nu-i observi!Nu pentru ca nu i-ai vedea ci pentru ca iti strica imaginea de bine a societatii, asa cum o vezi doar tu. Totusi nu ai putut sa nu le remarci prezenta in in jurul tau. Ii gasesti mai ales in Otopeni, Bucur Obor si bineinteles aproape de portile casei lor Ambasada. Niste porti care par sa nu se mai deschida, s-au blocat si i-a prins la mijloc asa cum se mai intampla cateodata la metrou.
Ti-ai dorit de multe ori sa ajungi in tari departate ca sa vestesti evanghelia si totusi nu ai ajuns decat poate, pana la vecinul sau colegul tau de banca. Ai visat si te intrebai cum ar fi daca un miliard de oameni ar cunoaste pe Dumnezeu si calea spre cer. Nu a cazut comunismul, si nici bilete de avion nu se dau gratis si totusi.... portile Chinei s-au deschis intr-un mod in care poate nu se va mai repeta niciodata. Astazi in timp ce noi poate pierdem timpul pe mes in Bucuresti exista mai bine de o mie de chinezi gata sa asculte despre Isus.
I-am gasit in fata ambasadei Chinei asteptand o rezolvare la problemele lor. Au fost contractati de diferite firme pentru a veni sa lucreze in Romania sa ofere copiilor un viitor mai bun. Acum situatia lor este deznadajduita fara casa, cu datorii in banca si fara posibilitatea de-a se intoarce acasa.
Duminica Asociatia Amicus impreuna cu cativa tineri din comunitatea Popa Tatu au pus mana de la mana si au strans alimente si le-au oferit. Deschiderea a fost maxima din partea lor. Printr-un pastor chinez care vorbeste engleza ne-am putut intelege. Am aflat ca prima lor nevoie nu este mancarea sau celelalte lucruri materiale ci un cuvant bun. Desi la prima intalnire am putut vorbi despre Dumnezeu. Nu-L cunosc, au spus ca sunt atei, politica tarii lor impunandu-le aceasta religie, dar au fost impresionati de Dumnezeul crestinilor (citat). Nu stiu pentru cat timp ii vom avea in mijlocul nostru dar cred ca portile Chinei s-au intredeschis pentru Vestea Buna.
Cum ar fi daca o mie de oamenii ar merge acasa si ar spune pe Cine au gasit ei in Romania si ce a facut El pentru ei chiar cand treceau prin valea umbrei mortii, cand nu se asteptau si pe cand ei inca nu-L cunosteau.
In Biblie exista precedent la astfel de momente imparateasa din Seba, femeia de la fantana lui Iacov.
Portile s-au intredeschis, vom intra sau vom rata momentul?! O mie de oameni pot sa fie ca o sansa penrtu China.

vineri, 13 martie 2009

Pe tine cine te ridica cand cazi?!



Pe tine cine te ridica cand cazi?! Cine iti reda increderea in tine si te ajuta sa mergi mai departe, acceptandu-te asa cum esti?Dar mai important, tu pe cine ai ridicat?

joi, 12 martie 2009

Botezat cu Duhul Sfant

In perioada 13-14 martie si 20-21 martie Institutul Teologic Adventist va gazdui o serie de prelegeri ale pastorului si profesorului Ron Clouzet. Dumealui este Secretar al Asociatiei Pastorale din Diviziunea Nord-Americana si Director al Institutului de Evanghelizare in cadrul aceleiasi diviziuni. De asemenea este profesor de Slujire Crestina la Universitatea Andrews.

Programul prelegerilor:

Vineri, 13 martie, ora 19.00: Fagaduinta Duhului Sfant
Sambata, 14 martie, ora 11.00: Duhul lui Isus
ora 17.00: Scopul botezului cu Duhul Sfant
.................. ....................... ................... ........................

Vineri, 20 martie, ora 19.00: Lucrarea launtrica a Duhului Sfant
Sambata 21 martie, ora 11.00: Rugaciunea pentru plinatatea Duhului
ora 17.00 Puterea Duhului Sfant in slujire

miercuri, 11 martie 2009

Istoria cimpoiului


Cimpoiul era un instrument folosit chiar şi în Egiptul antic. Infanteria romană se folosea de el în timp ce cavaleria folosea trompeta. Formele cele mai incipiente s-au gasit in Asiria in palatul lui Nimrod, momentan bazorelieful care prezenta cimpoiul se găseşte British Museum.
Cimpoiul are multiple forme pe întreg pamantul. Nu se ştie exact cum a ajuns cimpoiul in Scoţia. Unii sunt de părere ca este un import roman. Altii cred ca provine din Irlanda ca un rezultat al colonizării.Neavând nimic clar istoricii nu pot decât specula cu privire la istoria acestui instrument pe teritoriul Scoţiei. Era folosit atât în război cât şi pe timp de pace.
Se crede că la origine cimpoiul avea doar un fluier ulterior fiind adaugat cel de-al doilea aproximativ anul 1500.
Prima menţiune despre existenţa cimpoiului datează dintr-o scriere din anul 1619 apare într-o carte de organografii, desenat de Preatorius. În1623 un cântăreţ este persecutat în Perth pentru că a cântat în Sabat.
Cel de-al treilea fluier cel mai mare, a fost adăugat cu puţin înainte de 1700.
Printre scoţienii de rând cimpoiul ocupa un loc bine definit la nunţi şi petreceri.Se folosea în mod special pentru muzica de dans. Era instrumentul oamenilor de rând al păstorilor şi fermierilor. Nu este de mirare de ce nu avem scrieri suficiente despre el. Nu existau şcolii unde să se înveţe folosirea acestui instrument. Tot ce se cerea cuiva care ar fi dorit să cânte la cimpoi era doar să-l mânuiască bine. Istoricii
atribuie prin anii 1500, familiei MacCrimmon ridicarea la un nivel mai înalte a cimpoiului.
După 1745 cimpoiul este considerat un instrument de război.

sâmbătă, 7 martie 2009

Saptamana de Rugaciune a Tineretului

Obiectivul Saptamanii de Rugaciune a Tinerilor:

Tinerii să fie provocaţi să trăiască o viaţă creştină,
o viaţă care să îi determine pe oameni să îi întrebe:
„De ce?”. Astfel, prin mărturia lor vie, se vor deschide
multe oportunităţi pentru misiune.


In comunitatea Noul Grant(str.Lucacesti nr.32) lucrurile vor decurge in felul urmator
incepand cu ora 19.00 in fiecare seara in camera comitetului.
(daca suntem multi ne mutam in sala mare)

Vor prezenta:
Duminica: Olivia Istrate
Luni: Adina si Gabi Mardare
Marti: Cristina si Atilla Peli
Miercuri:Andreea Morarescu
Joi:Andrei si Anca Ciocarlan
Vineri: David Iordan (sala mare)

Prelegerea o veti gasi electronic:

http://s4.transfer. ro/storage/ SRT-298df. zip

Numai bine,
Mihaela Pantelimon

FEEDJIT Live Traffic Feed