miercuri, 24 octombrie 2012

Zbor in doi

Zambesc timid, isi soptesc usor, el ii atinge usor mana iar ea ii raspunde cu un zambet. Desi nu sunt singuri in vagon pare sa nu conteze. Timpul pare sa aibe alta valenta pentru ei.
Discreti si totusi tandri fiecare priveste in alta directie, apoi privirile li se unesc si lucrul acesta ii incanta.
O intrebare imi iscodea mintea: "ce ii face sa fie atat de fericiti?" Desi au trecut de mult de prima tinerete relatia lor se mentine proaspata.
Se pare ca poarta cu ei secretul relatiilor fericite. Ma uit ca un copil la ei, incercand sa prind din zbor talcul misterului care a tinut lumea legata timp de secole.
Este reusita relatiei o intamplare? Pot influenta cursul acesteia ridicand-o peste nivelul mediocritatii din jur?
As ilustra relatia lor ca un zbor: provocator, riscant, cateodata greu, traversand zone de ploaie dar si zone pline de soare, cate un curcubeu, nori pufosi, culori fascinante.
Dar in tot acest timp sunt impreuna si  hotarati sa ajunga la destinatie.

miercuri, 10 octombrie 2012

Un rinocel ce se visa unicorn

 Incercarea de-a ajunge mereu in top este deseori o lupta nu atat cu circumstantele si dificultatile cat cu propria imagine.
Infrangerea vine atunci cand renunti. Abandonul inseamna moarte sigura. O viata traita fara un ideal spre care sa te indrepti nu merita!
Totusi se pune intrebarea: cat trebuie sa sacrifici pentru a obtine rezultatul dorit?! Cand este prea mult?!
Este depasirea conditiei un ideal intangibil?
Poza alaturata transmite un mesaj foarte clar, cuvintele fiind de prisos. Nu poti sa-ti depasesti natura pentru a ajunge ceva ce nu esti oricat de mult te-ai stradui.
Ma intreb unde este limita dintre necesitatea efortului si acceptarea firii.

miercuri, 15 august 2012

Randy Pausch - The Last Lecture

Probably the best ten minutes of  your life.... in front of a computer.

sâmbătă, 2 iunie 2012

Acolo unde sunt eu

Poate c valoarea unui om o simti mai mult atunci cand lipseste sau cand esti la limit de-al pierde.Pentru o vreme aminteles mai bine dorul lui Dumnezeu de-a ne avea langa El"vreau ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi."
 E stiut ca fiinta umana este sociala prin natura sa.Iar din acesta familia ocupa locul central. Se  spune a o bucurie este deplina doar atunci cand este impartasita. Te vezi vizitand unul din locurile cele mai frumoase singur?Nu te-ai uita usor peste umar sa vezi privirea aprobatoare a celui drag?Asa mi-L imaginez pe Isus langa marea de cristal privind peste umar sa vada privirea fericita a celor dragi.Trist de lipsa reactiei spune:"vreau ca acolo unde sunt Eu sa fie si ei."

sâmbătă, 24 martie 2012

Si cu bicicleta cum ramane ?!

"Bineinteles ca imi doresc o bicicleta!! Dar stiu ca nu am bani sa-mi iau." Se gandea tanarul de 15 ani. In aceasta situatie, "as putea sa strang bani si sa-mi iau una, dar pentru a lua o bicicleta din alocatie poate dura si un an. Dar o varianta mai simpla ar fi sa o fure, dar cum aceasta e pacat, ofta cu parere de rau. Totusi se gandeste ca apoi va cere iertare lui Dumnezeu. Si astfel are si iertarea si bicicleta. Buna afacere nu?!
Desi pare o problema puerila totusi multi oameni se ascund in spatele acestei gandirii. Stim ca sunt lucruri pe care nu le putem obtine dar pe care ni le dorim cu adevarat.Atunci singura optiune pare aceea de-a obtine pe alta cale decat ceea conventionala. Si apar compromisurile in gandire, apoi in fapta. Chiar daca nu intotdeauna este planificata aceasta gandire fuctioneaza cam la fel.
Biblia confrunta omul modern cu aceasta gandire prin experienta lui Zacheu. Intr-o varianta moderna am putea sa-l caracterizam cam asa: un om modern, intr-o pozitie de influenta care stie cum sa se descurce in viata. De fapt cei care se descurca sunt puternici ,si cei care nu stiu cum sa o faca sunt slabi?!Corect?!
Zacheu era un om rafinat al societatii sale, cu vise marete, multi dintre cei care-l urau il invidiau in ascuns.
Intalnirea cu Isus insa i-a schimbat viziunea. S-a cercetat pe sine si a vazut marea lui lipsa. Obtinerea unui favor si apoi simpla parere de rau nu erau suficiente. Cand Isus S-a invitat in casa sa, i-au venit in minte toate ocaziile in care ii paruse totusi rau, pentru ce facuse. Dar la intalnirea cu Isus si-a dat seama ca nu era suficient. Era nevoie de o redresare a situatiei. Lucrurile luate trebuiau inapoiate. El era dispus sa suporte rusinea si durerea pe care o provocase. Era gata sa suporte toate consecintele. In cazul lui insemna sa ramana aproape sarac. Dar aceasta insemna pocainta. Nu doar o simpla marturisire ci actiune.
 Dupa ce tanarul a furat. Doar o marturisire este suficienta?!
 Si cum ramane cu bicicleta?! 

marți, 20 martie 2012

Beautiful In My Eyes - Joshua Kadison

Un cantec care cred ca orice fata ar vrea sa-i fie dedicat :D Enjoy!! :)

vineri, 2 martie 2012

Sunt vinovat....

Eu am spus DA... si am fost iertat!


(Nu e singur Iuda vinovat- reita Florin Piersic)



duminică, 19 februarie 2012

Este printre noi

Se povesteste ca exista o manastire veche de piatra intr-o padure. Pentru ca era ascunsa oamenii trebuiau sa o caute bine sa o gaseasca.Dar o gaseau. Veneau acolo sa se bucure de linistea acelui loc.
Cu trecerea anilor tot mai putini veneau la manastire. Calugarii devenisera invidiosi si meschini unii fata de altii, iar vizitatorii observau.
Nemultumiti de situatia aceasta, staretul manastirii si-a varsat durerea inaintea bunului prieten Ieremia, un rabin batran.
- Te rog, accept orice sfat.
Ieremia i-a spus ca a primit o viziune importanta in care i s-a aratat ca printre calugarii din manastire se afla Mesia.
Staretul a fost extrem de surprins.Unul dintre calugarii sai era Mesia! Cine putea fi?Stia ca el nu era Mesia, dar cine putea fi?
S-a intors in mare graba si a dat vestea tovarasilor lui. Acestia au privit tacuti unii la altii si se intrebau: Oare el este Mesia?
Incepand din aceea zi totul s-a schimbat. Calugarii au inceput sa stea de vorba unii cu altii. Au inceput sa arate respect si bunavointa, se purtau cu amabilitate pentru ca nu ar fi vrut sa arate lipsa de respect fata de Mesia.
Pe masura ce starea dintre ei se ameliora vizitatorii au reinceput sa vina.Vestea ca ea a redevenit linistita si placuta a facut pe oamenii sa revina.
Pentru a avea o atmosfera placuta trebuie sa ne purtam cu cei din jur ca si cum Mesia ar fi printre noi. Cu respect, amabil si binevoitor.
Cu siguranta vor aparea ocazii cand lucrurile nu vor merge perfect, dar ele trebuiesc rezolvate frumos. Poti sa atragi atentia cuiva fara sa-l jignesti.
Oamenii trebuiesc tratati amabil chiar si atunci cand gresesc. Sa-i tratezi ca pe cineva special, sa-i oferi valoare chiar si atunci cand este cazut. Sa te porti cu el ca cu cineva foarte iubit de Dumnezeu, sau asa cum a ilustrat batranul rabin ca si cum ar fi Mesia in persoana.




(relatarea este preluata dupa Mike Tuker)

miercuri, 15 februarie 2012

duminică, 12 februarie 2012

Funny dar miezos


O intrebare serioasa, cateva raspunsuri funny, dar pline de miez.  Clipul este amuzant, dar deschide locul unei meditatii reale si profunde. De ce iubim?! Poate fi pentru ceea ce primim sau simtim din cauza acelei persoane? Sau pur si simplu pentru ca am fost iubiti intai. Merita sa razi dar, sa te si gandesti! :)

Semanand cu Tata

Ne gandim adesea cat de mult am vrea sa fim ca Dumnezeu, cu caracterul Sau. Ce bine ne-ar sta sa avem blandetea Sa si disponibilitatea Sa. Uitandu-ne la noi nu putem vedea determinarea din atitudinea Lui. Alegerile gresite si ne-au scos de multe ori din randurile celor care ar  putea vreodata sa-L reprezinte perfect pe Dumnezeu.
Totusi, exista o sanse pe care ne-o da Dumnezeu fiecaruia dintre noi. Maretia caracterului crestin nu se vede in lipsa greselilor si a stangaciilor, ci din imitarea Parintelui. El ne-a lasat fiecaruia dintre noi posibilitatea de-a a da pe fata ceea mai importanta trasatura divina in relatia cu oamenii: Iertarea! In nici una din atributiile Sale nu este Dumnezeu mai aproape de om. Este trasatura care apropie sufletele si le leaga cu o legatura mai puternica decat ceea anterioara rupturii. Lucrul aceasta il stim pentru ca, in vesnicie oamenii vor avea privilegiul de-a avea o relatie mai profunda cu Dumnezeu decat fiintele necazute. Cine ar putea aprecia mai mult dragostea si bunatatea Sa decat acela care L-a lovit, L-a ranit, si totusi este iubit si primit ca un oaspete de seama al cerului.
Iertarea inseamna alegere! Alegerea de-a reface legatura ca si cum nu a fost rupta niciodata. Repunerea celui gresit in starea dinaintea greselii. Ca si cum nu s-a gresit niciodata. Relatia este reluata dinaintea faptei care a produs ruptura. Moise cand a cerut lui Dumnezeu sa ierte poporul israel, nu a cerut iertarea foarte populara printre noi azi (te iert dar nu te uit) , adica te iert dar nu schimb situatia. Aceasta nu este iertarea divina. Moise a cerut ca poporul sa reintre in favoarea lui Dumnezeu, Sa-si implineasca fiecare promisiune fata de ei, facuta inainte ca acestia sa greseasca si sa se produca ruptura (conducerea personala a lui Dumnezeu spre tara fagaduita, nu singuri sau condusi de un inger (Exod 33:15).
Un nufar intr-un lac murdar, aceasta este imaginea la care ne invita Dumnezeu. Desi suntem pacatosi, si
ne-am inghesuit pacatele de-a lungul vietii, totusi atunci cand iertam apare o frumusete divina in caracterul nostru care straluceste si noroiul din jur nu se mai vede. Chiar in rugaciunea Tatal Nostru suntem invitati la iertare si la restaurare. Suntem invitati chiar de la inchinare sa ne ridicam daca nu am oferit iertare si reparare(Matei 5:24) Dumnezeu nu primeste inchinarea unei persoane care nu stie sa ierte. Asemenea lui Zacheu, cel pocait este dispus sa suporte paguba produsa chiar daca este in dauna sa (Ps15:4, Luca19.8).
Fiul cel risipitor cand s-a intors acasa a primit inelul care avea pecetea casei, cu ea avea dreptul sa semneze, sa i-a decizii. Nu a fost iertat, dar nu uitat. Bine, bine te primesc acasa, dar nici sa nu-ti imaginezi ca mai ai parte de ceva!Ci prin oferirea inelului el a primit pozitia dinaintea plecarii. Aceasta este esenta Evangheliei si miezul crestinismului. Dumnezeu vrea sa iertam, sa dovedim in noi acest atribut divin: iertare si restaurare, prima fara a doua este incompleta, iar a doua fara prima este imposibila!
Iertarea este sansa noastra de-a semana lui Dumnezeu.sa fim ca Tata!




luni, 6 februarie 2012

“Reclamă” lui Dumnezeu

Un mod inedit dar foarte frumos de-a prezenta oamenilor Biblia. Cu o investite ce depaseste 10.000 euro, femeia a decis ce vrea sa spuna locuitorilor din Suceava, nu reclama la firma sa, ci continutul celor 10 porunci. 
A declarat ca "nu din orice trebuie sa ai un castig" si ca pentru firma ei nu ar face reclama.




vineri, 3 februarie 2012

Atunci cand esti singur cu gandurile tale, in nopti tarzii de iarna...

duminică, 29 ianuarie 2012

Mie de ce nu-mi vorbeste Dumnezeu?!




"Mie de ce nu-mi vorbeste Dumnezeu?" Aceasta este o intrebare care a framantat mintea aproape oricui doreste sa traiasca dupa voia lui Dumnezeu, cel putin odata in viata. Personal m-am confruntat de multe ori cu ea. De ce Dumnezeu nu intervine sau nu raspunde intr-un mod clar pentru perceptiile mele.
Este posibil ca Dumnezeu sa raspunda doar acelor oameni care au o viata devotionala de invidiat? A caror spiritualitate i-ar incadra mai repede in randul titanilor credintei, decat a oamenilor de rand. Mi se pare rezonabil ca sa raspunda lui Moise si lui Avraam dar, doreste El sa comunice cu mine?
Desi unora, din dorinta de-al apara pe Dumnezeu le este rusine sa recumoasca, totusi in inima lor au simtit dezamagirea de-a nu avea un raspuns din partea Sa.

Cui vorbeste Dumnezeu?
Dumnezeu a a vorbit unor oameni pe care ulterior i-a numit prietenii Sai.Acestia au mers dupa voia Lui si rar s-au abatut de la cuvantul Sau: Moise, David, Avraam.
Bucuria ceea mai mare insa am avut-o atunci cand am descoperit ca a vorbit si S-a descoperit pe Sine si lui Cain si Balaam.
Balaam desi avusese in trecut o relatie reala cu Dumnezeu totusi, renuntase la aceasta din motive necunoscute. Ce stim despre El este ca era un ipocrit, fatarnic. Ii placea sa se considere spiritual si sa i se acorde autoritatea omului lui Dumnezeu, dar era o persoana corupta si un oportunist.In dorinta lui de-a face bani ar fi fost dispus sa-si vanda si chemarea profetica daca lucrul aceasta ar fi fost cu putinta.Este cu siguranta in coada clasamentului pentru a avea o intrevedere directa cu Suveranul Universului.
Dumnezeu vorbeste atat oamenilor cu o inalta tinuta morala dar si celor care nu ar "merita".
Dumnezeu promite calauzirea Sa. O inima sincera intotdeauna va primi raspunsul Sau.Poate ca nu este asa cum ne-am dorit noi, poate ca se manifesta "intr-un susur bland" ca la Ilie, dar el va veni invariabil.
Ca si in gradina Eden Dumnezeu este cel care intampina omul. Poti sa fugi de Dumnezeu, dar nu te poti ascunde.
Tefania spune ca in bunatatea Sa, va tacea.O inima deschisa sa primeasca Cuvantul Sau nu va ramane fara raspuns, aceasta va veni chiar la momentul potrivit, ca in cazul lui Daniel. Ingerul i-a spus ca el a plecat cu raspunsul chiar cand acesta s-a rugat. 

Paradisul de azi

Luna aceasta am primit o provocare: cum ar arata o zi din viata mea ideala. Asa ca am dat  frau liber imaginatiei, incercand sa asez in real dorinta unei familii armonioase si de slujire a semenului impletite cu o slujba la care sa merg de placere.Lucrul sa fie pentru o motivatie inalta nu doar pentru castigarea banilor. A fost o experienta interesanta pentru ca m-a ajutat sa ma proiectez in idealul meu despre viata.
Am fost curioasa ulterior sa vad cam ce inseamna viata ideala pentru ceilalti care au acceptat provocarea.
Doua categorii de idealuri am intalnit: liniste, relaxare si lenevire pe o plaja insorita cu un fresh si persoana iubita alaturi si dorinta de-a avea o viata activa si o familie iubitoare.
Numitorul comun al tuturor aspiratiilor a fost lipsa conflictului, dorinta de pace si armonie cu toti cei din jur.
Am putea incepe deja sa traim acest aspect al vietii ideale. Dragostea poate fii la ea acasa chiar si in aceasta viata imperfecta. O dragoste profunda, nu bazata pe sentimentalism, care sa dispara la prima greseala a aproapelui, ci sa-si aiba radacina in Dumnezeu.
Aspiratiile noastre cele mai inalte se nasc din modul in care percepem paradisul, chiar daca nu il numim asa.
Va fi aceasta o viata plictisitoare si o vesnica vacanta pe o plaja insorita? Fiind provocati sa-si imagineze viata vesnica si paradisul multi sunt ingroziti, chiar am auzit spunandu-se ca daca vesnicia inseamna o vacanta continuua nu le trebuie. Plictiseala ajunge sa-si spuna cuvantul si omul este nefericit.Adevarul este ca omul a fost creat sa munceasca. Nu este vorba de o munca istovitoare, care sa te epuizeze, acesta este rezultatul pacatului. Ci este vorba de o munca placuta dar antrenanta, asa cum se bucurau Adam si Eva in gradina Eden. Dumnezeu a proiectat pentru viata ideala a omului activitatea, aceasta poate imbraca diferite forme, dar niciodata omul nu poate fi fericit intr-o vacanta continuua.
Viata pe Noul Pamant va insemna si munca, asa cum ne promite Biblia, dar aceasta va avea o finalitate, omul se va bucura de rodul muncii sale.
Desi viata perfecta nu va putea exista decat in absenta pacatului si a prezentei divine, totusi, Dumnezeu ne-a dat ocazia sa traim frumos acum, sa incepem vesnicia inca de aici.

miercuri, 25 ianuarie 2012

O zi normala din viata mea ideala

Inca mai ma cuibaresc in bratele sotului parca dorind ca dulceata somnului amestecat cu mirosul lui placut sa nu se termine. Putin alint de dimineata parca imi da curaj pentru intreaga zi. Ma duc in bucatarie sa pregatesc micul dejun familiei mele. Afara inca nu s-a luminat dar ceasul nu greseste.Impreuna cu sotul mergem in camera copiilor sa-i sculam. Un pic adormiti si cersind inca "5 minute" ii pregatim, Aser este clasa a II-a, iar surioara lui Theea trece in grupa mijlocie, luna viitoare va implini 5 ani.
Dupa cele cateva momentele devotionale toti mancam in graba dar bucurandu-ne unul de prezenta celuilalt, zambete si chicoteli se impart intre toti membri familiei. Sotul o ia pe Theea in brate si Aser se tine dupa el tinandu-si ghiozdanelul in spate. Dupa ce le fixeaza centurile de siguranta imi da un sarut de "la revedere" si porneste sa-i duca pe cei mici la scoala. Eu intru in casa si incerc sa strang masa cat mai repede, apoi ma pregatesc rapid de serviciu.In 10 minute sunt deja in drum spre munca. Astazi va fi o zi grea dar frumoasa. Avem de finalizat un proiect in care m-am implicat foarte mult in ultimul timp, asa ca emotiile sunt maxime. Intotdeauna mi-am dorit sa imbin jobul cu hobbyul, asa ca ma simt binecuvantata sa nu ma uit la ceas in timpul zilei, munca este o placere. Lucrez cu tinerii cu probleme de comportament proveniti din familii destramate. Incercam impreuna cu echipa sa le oferim consiliere, sa le stam alaturi in aceste vremuri atat de grele pentru ei. Un sms ma scoate cu nasul din foile mele: un "Te iubesc!" scurt, imi aduce zambetul pe buze, raspund. La ora 16.00 ma duc sa iau copii de la scoala si in drum spre casa facem niste cumparaturi si imi povestesc cum le-a fost ziua.In timp ce Aser isi face temele, Theea ma ajuta cu prajiturile, chiar daca parul ei carliontat este plin de faina, zambetul ei merita toata osteneala. In timp ce mirosul prajiturilor umplea casa scot copii in curtea casei si ne jucam cu zapada. Nu e o curte mare dar este intima si ofera spatiul de care avem nevoie. Sotul ajunge acasa impreuna cu un cuplu, care se lupta cu bautura, sunt invitatii nostri la masa. Avem obiceiul sa chemam la cina persoane care au nevoie de suport, sa-i incurajam si sa le fim alaturi, apoi ii invitam sa ramana la altarul familiei. Aceastea sunt momentele cele mai magice Theea spune versetul de memorizat din studiul de la gradinita, iar Aser ne incanta la chitara. Apoi sotul meu citeste cateva versete bibilce dupa care le comentam. Dupa ce prietenii nostri pleaca avem un timp special de joaca in sufragerie toti patru, urmata de igiena de seara a copiilor si povestea de seara, momente in care ne ghemuim toti in patutul lui Aser sa descoperim noi povestiri din Biblie. In seara aceasta analizam toti poza baiatului cu par balai si cu prastia in mana, David.Cand cei mici adorm eu mai petrec cam 30 minute cu un proiect de suflet, scriu la o carte, timp in care sotul raspunde la niste mailuri. Iesim 15 minute la alergat, apoi iginena personala.Planificam ziua urmatoare.  Dupa care ne cuibarim unul langa altul in pat, prea obositi ca sa mai povestim ceva, adomim imbratisati.

duminică, 22 ianuarie 2012

Esuat...

Ce faci cand iti mor toate visele?! Sunt momente in viata cand toate lucrurile pentru care ai luptat in viata iti sunt luate fara posibilitatea de-a riposta.Nu e vorba de cele mici ci tocmai de cele care iti defineau viata. Fara de care nu mai esti tu.
Principala problema in aceasta situatie pe langa durerea groaznica din inima, care pe multi reuseste sa-i invinga, este debusolarea. E ca si cum ai fi in largul oceanului fara busola. Pana atunci stiai spre ce te indrepti, pentru ce faci fiecare pas.
De obicei oamenilor le este rusine sa recunoasca infrangerea pentru ca se uita in jurul lor si vad oameni care au reusit in conditii similare. Teama este de-a nu fi judecat si etichetat drept slab, inadaptat. Nu sunt pusi in rama cei care au esuat, ci cei care au reusit.
Adevarul e ca putini sunt cei care nu au gustat cel putin odata in viata sentimentul esecului. Unii doar pe un singur plan, altii in toate aspectele vietii.
O persoana cazuta de obicei este vazuta cu retinere, parca ar fi o boala contagioasa.
Asa se vedea si Naomi tot ce investise in viata ei fusese pierdut intr-un mod rapid si fara nici o explicatie.
Sufletul ei stia ce inseamna sa cladeasca si apoi intr-o singura clipa sa-i dispara totul. Nu avea nici o explicatie si isi purta durerea in liniste. Nu era revoltata dar nici nu putea spune ca este fericita. Ca multi dintre noi se resemnase...
Resemnarea pare de multe ori o insulta pentru sufletul ranit, dar pentru ca visele au murit pare a ramane singura varianta.
Naomi isi rezuma experienta de viata in cateva cuvinte:"cel Atotputernic m-a umplut de amaraciune...Domnul s-a rostit impotriva mea si Cel Atotputernic m-a intristat" (Rut1:20-21)
Doar putini indrazneti ar fi avea curaj sa rosteasca aceasta fraza.Dar Naomi o face plina de incredere. Ea stie ca a facut tot ce a depins de ea ca viata sa fie altfel. Nu a asteptat sa primeasca sau sa cada din cer ceva bun. Si-a administrat familia in modul cel mai frumos in vremuri atat de grele.Pentru binele aceasteia s-a refugiat in Moab.A fost implicata si profesional, dar dupa timp, nu se alege cu nimic nici starea materiala nici macar cu familia nu ramane. In aceaste conditii este constienta ca singurul raspuns, care intarzia insa sa vina era de la Dumnezeu. Pentru ea cerul pare inchis, Dumnezeu parca isi intorsese fata de la ea atata amar de vreme.
De ce tace Dumnezeu cand il chemi? De ce cerul pare inchis cand te rogi?

(partea 1)

joi, 5 ianuarie 2012

Un loz

Exista o minunata gluma in lumea italiana despre un sarac care mergea la biserica zilnic si se ruga in fata statui unui sfant implorand:"Draga sfantule,te rog, te rog, te rog, ajuta-ma sa castig la loterie."In final statuia exasperata se trezeste la viata, priveste spre omul care ruga si-i spune:"Fiul meu, te rog, te rog, te rog, cumpara-ti un loz."





(eat, pray,love)

miercuri, 4 ianuarie 2012

De la capat...

      Chiar daca materia prima iti este data ce faci cu ea tine doar de tine. Talentele, timpul, inteligenta, sanatatea sunt lucruri de care fiecare din noi se bucura.
Totusi nu toti ne bucuram de aceleasi reusite.
De ce?!Cum se face ca unii dintre noi au reusesc iar altii, la sfarsitul anului nu fac decat sa-si deplanga starea care se repeta inca o data.
Cred ca diferenta tine doar de ALEGERE!!!
De tine depinde daca intorci situatia in favoarea ta, facand-o avantaj, sau nu.
 Unele situatii sunt inafara puterii noastre de-a actiona pe aceastea cred ca trebuie sa invatam sa le acceptam, asa cum sunt. Poti incerca sa scoti tot ce este mai bun dintr-o situatie.
Lucrul pe care mi-l doresc pentru noul an este sa invat sa investesc in oamenii ca fiind valoarea de nepretuit in aceasta viata. Mereu am avut aceasta parere, dar acum am inceput sa inteleg mult mai profund. Pretul platit de Dumnezeu pentru fiecare dintre oamenii ii face suficient de valorosi pentru a investi in ei maximul de dragoste, iertare si rabdare.
        O atitudine de recunostinta intotdeauna va mentine sanatatea noastra psihica dar si fizica. Anul acesta vreau sa fiu recunoascatoare lui Dumnezeu pentru tot ce am, si sa nu raman fixata pe ce nu am.
Zambeste si fii amabil din toata inima!Aceasta este o lectie ce merita invatata cat mai repede din doua motive: pentru ca oamenii se apropie mai usor de o persoana zambitare si amabila, si pentru ca chiar starea ta de spirit se va schimba desi poate initial erai usor deprimat. Nu este vorba de ipocrizie ci, de o alegere de-a alege sa fii altfel, mai bun:)
Ofera-i lui Dumnezeu votul tau de incredere, chiar si atunci cand ti se pare ca nu-L merita!Cateodata singura siguranta in viata iti ramane asigurarea ca EL te iubeste, in ciuda a tot ceea ce ti se intampla!!Asta te poate feri de multa amaraciune, depresie si chiar sinucidere.Sa stii, chiar daca nu simti, ca Cel care a creat Universul este direct interesat de tine, ca te iubeste si ca are pregatit pentru tine ceva special!

Inima nu ne spune ce ar trebui sa facem ci, ce simte ea, schimbatoare si inselatoare nu este demna de incredere...din pacate...Biblia isasi a numit-o "inselatoare si deznadajduit de rea". Nu-ti pune nadejdea in ce simte si nu o lasa sa-ti creeze starea de spirit sau sa-ti conduca actiunile.
Lupta pentru lucrurile pe care ti le doresti. Vrei sa-ti cumperi o casa, o masina, sa termini o facultate, sa ai o familie de succes?! Aceastea sunt lucruri de valoare care nu se intampla.
Doar buruienile apar la intamplare, florile se cultiva cu grija.
Daca mergi in conformitate cu voia lui Dumnezeu descoperita in Cuvantul Sau nu-ti fie frica sa risti, e adevarat ca doar cine nu risca nu poate castiga. Multi oamenii isi pierd fericirea nu pentru ca nu ar fi avut parte de ea vreodata, ci pentru ca au incetat sa se mai bucurure de ea.(William Feather)
Anul aceasta este o noua sansa de-a o lua de la capat...cu El :)

FEEDJIT Live Traffic Feed