O zi normala din viata mea ideala

Inca mai ma cuibaresc in bratele sotului parca dorind ca dulceata somnului amestecat cu mirosul lui placut sa nu se termine. Putin alint de dimineata parca imi da curaj pentru intreaga zi. Ma duc in bucatarie sa pregatesc micul dejun familiei mele. Afara inca nu s-a luminat dar ceasul nu greseste. Impreuna cu sotul mergem in camera copiilor sa-i sculam. Un pic adormiti si cersind inca "5 minute" ii pregatim, Aser este clasa a II-a, iar surioara lui Theea trece in grupa mijlocie, luna viitoare va implini 5 ani.

Dupa cele cateva momentele devotionale toti mancam in graba dar bucurandu-ne unul de prezenta celuilalt, zambete si chicoteli se impart intre toti membri familiei. Sotul o ia pe Theea in brate si Aser se tine dupa el tinandu-si ghiozdanelul in spate. Dupa ce le fixeaza centurile de siguranta imi da un sarut de "la revedere" si porneste sa-i duca pe cei mici la scoala. Eu intru in casa si incerc sa strang masa cat mai repede, apoi ma pregatesc rapid de serviciu. In 10 minute sunt deja in drum spre munca. Astazi va fi o zi grea dar frumoasa. Avem de finalizat un proiect in care m-am implicat foarte mult in ultimul timp, asa ca emotiile sunt maxime. Intotdeauna mi-am dorit sa imbin jobul cu hobbyul, asa ca ma simt binecuvantata sa nu ma uit la ceas in timpul zilei, munca este o placere. Lucrez cu tinerii cu probleme de comportament proveniti din familii destramate. Incercam impreuna cu echipa sa le oferim consiliere, sa le stam alaturi in aceste vremuri atat de grele pentru ei. Un sms ma scoate cu nasul din foile mele: un "Te iubesc!" scurt, imi aduce zambetul pe buze, raspund. La ora 16.00 ma duc sa iau copii de la scoala si in drum spre casa facem niste cumparaturi si imi povestesc cum le-a fost ziua. In timp ce Aser isi face temele, Theea ma ajuta cu prajiturile, chiar daca parul ei carliontat este plin de faina, zambetul ei merita toata osteneala. In timp ce mirosul prajiturilor umplea casa scot copii in curtea casei si ne jucam cu zapada. Nu e o curte mare dar este intima si ofera spatiul de care avem nevoie. Sotul ajunge acasa impreuna cu un cuplu, care se lupta cu bautura, sunt invitatii nostri la masa. Avem obiceiul sa chemam la cina persoane care au nevoie de suport, sa-i incurajam si sa le fim alaturi, apoi ii invitam sa ramana la altarul familiei.

Aceastea sunt momentele cele mai magice Theea spune versetul de memorizat din studiul de la gradinita, iar Aser ne incanta la chitara. Apoi sotul meu citeste cateva versete bibilce dupa care le comentam. Dupa ce prietenii nostri pleaca avem un timp special de joaca in sufragerie toti patru, urmata de igiena de seara a copiilor si povestea de seara, momente in care ne ghemuim toti in patutul lui Aser sa descoperim noi povestiri din Biblie. In seara aceasta analizam toti poza baiatului cu par balai si cu prastia in mana, David. Cand cei mici adorm eu mai petrec cam 30 minute cu un proiect de suflet, scriu la o carte, timp in care sotul raspunde la niste mailuri. Iesim 15 minute la alergat, apoi iginena personala.Planificam ziua urmatoare.  Dupa care ne cuibarim unul langa altul in pat, prea obositi ca sa mai povestim ceva, adomim imbratisati.